Despre Evaluarea Riscurilor


Odată cu aşezarea omului în centrul atenţiei şi a conştientizării faptului că viaţa şi sănătatea acestuia sunt primordiale, iar toate celelalte elemente se subordonează acestui deziderat, importanţa asigurării sănătăţii şi securităţii omului a impus problematica protejării lui, a eliminării accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. În UE la fiecare 5 secunde un lucrător este implicat într-un accident de muncă şi la fiecare 2 ore un lucrător moare într-un accident de muncă. Preocuparea activităţii privind securitatea şi sănătatea în muncă este, pentru evitarea riscurilor de accidente şi îmbolnăviri profesionale a lucrătorilor, a fost şi continuă să fie o preocupare permanentă.

Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.

Indiferent că este vorba de un post de lucru, un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o asemenea analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a resurselor pentru măsurile prioritare.

Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxime posibile asupra organismului uman. Se obţin astfel niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat.

Obligativitatea evaluării riscurilor la locurile de muncă în ţara noastră decurge din legislaţia actuală în domeniu, care a fost armonizată cu legislaţia Uniunii Europene privind sănătatea şi securitatea în muncă.

Orice activitate desfăşurată pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, care se desfăşoară în cadrul unei companii, pentru a fi eficientă trebuie să aibă la bază „cunoaşterea" riscurilor existente la locurile de muncă.

Aceasta „cunoaştere" a riscurilor se realizează ca urmare a unei acţiuni de evaluare a riscurilor existente în sistemul de muncă şi presupune: identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat, cuantificarea dimensiunii lor (pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxime posibile asupra organismului uman), ierarhizarea riscurilor, stabilirea măsurilor prioritare pentru eliminarea sau diminuarea riscurilor şi alocarea resurselor necesare pentru măsurile prioritare.

Pe tot cuprinsul UE şi deci şi în ţara noastră, întreaga legislaţia de securitate şi sănătate în muncă are o abordare preventivă bazată pe identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor prezente la locul de muncă. Măsurile de prevenire şi protecţie care decurg din evaluarea riscurilor trebuie implementate de către angajator în mod prioritar, conform principiilor generale de prevenire şi integrate la toate nivelurile activităţilor din întreprindere. Evaluarea riscurilor reprezintă examinarea atentă şi sistematică a tuturor aspectelor activităţii realizate la locul de muncă, pentru a identifica pericolele ce pot cauza vătămarea sau îmbolnăvirea lucrătorilor, pentru a vedea dacă pericolele pot fi eliminate şi, dacă nu, ce măsuri de prevenire sau protecţie sunt sau ar trebui luate pentru controlul riscurilor.

Chiar dacă conceptul de evaluare a riscului în această formă este destul de recent, fiecare dintre noi facem evaluări ale riscurilor pe parcursul vieţii, probabil fără să realizăm acest lucru. De exemplu, de fiecare dată când vrem să traversăm strada facem o evaluare de risc în cele câteva secunde în care ne uităm la stânga şi la dreapta şi evaluăm starea traficului înainte de a decide dacă putem să trecem în siguranţă. Multe alte decizii pe care le luăm zilnic sunt bazate de asemenea pe o evaluare a riscului.

Evaluarea riscurilor nu este neapărat un proces complicat, birocratic sau o sarcină numai pentru experţi.

In legislaţia de securitate şi sănătate în muncă, obligaţia de evaluare a riscurilor la locul de muncă revine angajatorului şi este stipulată de Legea cadru nr. 319/2006 dar şi de alte acte normative care reglementează protecţia lucrătorilor faţă de riscurile specifice ce decurg din expunerea la locul de muncă la zgomot, vibraţii, agenţi chimici sau biologici etc.

Evaluarea riscurilor la locui de muncă nu trebuie privită de către angajator numai ca o obligaţie legală, nu trebuie să reprezinte un obiectiv în sine, o bifare a îndeplinirii unei obligaţii, un dosar aşezat frumos într-un raft. Evaluarea riscurilor trebuie privită ca un instrument necesar şi indispensabil pentru stabilirea celor mai adecvate măsuri de prevenire şi protecţie. Dacă procesul de evaluare a riscurilor nu este bine realizat, sau nu este realizat deloc, este puţin probabil ca măsurile de prevenire şi protecţie luate să fie adecvate.

Evaluarea riscurilor este începutul abordării manageriale a riscului. O primă etapă către un management sistematic al securităţii şi sănătăţii în muncă.

Evaluarea riscurilor este în interesul atât al întreprinderilor cât şi al lucrătorilor. Aceasta reprezintă o abordare de parteneriat şi trebuie realizată cu implicarea activă a întregului personal.

Procesul de evaluare a riscurilor la locul de muncă trebuie să respecte principiile promovate de legea securităţii şi sănătăţii în muncă şi anume principiul responsabilităţii angajatorului, principiul informării, instruirii şi consultării lucrătorilor şi cel al participării echilibrată a acestora la toate problemele referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă.

Avem nevoie de evaluare pentru a putea respecta legislaţia în vigoare. Dar poate nu acest lucru este cel mai important. Dacă riscurile sunt evaluate, înseamnă că riscurile sunt cunoscute şi apreciate, vom ştii ce măsuri trebuie să luăm în vederea evitării evenimentelor nedorite, iar în urma ierarhizării acestora vom ştii care sunt priorităţile.

Încă de la început trebuie specificat foarte clar că, dacă un angajator îşi propune să respecte legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, trebuie să pornească la drum cu evaluarea riscurilor. Nu poţi să respecţi legislaţia în domeniu dacă nu ai realizat evaluarea riscurilor.

Angajatorul nu se poate achita de responsabilităţile ce-i revin în conformitate cu art. 7 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, nu poate implementa măsurile obligatorii, pe baza principiilor generale de prevenire, dacă nu a efectuat evaluarea riscurilor.

Vă reamintim că primele trei principii de prevenire sunt: evitarea riscurilor, evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate, combaterea riscurilor la sursă.

De asemenea, angajatorul nu se poate achita de prima obligaţie, prevăzută la art. 7, aliniatul 4, respectiv „să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă", nu poate întocmi planul de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, nu poate asigura cunoaşterea şi aplicarea planului de prevenire şi protecţie (dacă acesta nu este întocmit) de către toţi lucrătorii, nu poate informa lucrătorii asupra riscurilor la care sunt expuşi, obligaţii ale angajatorilor stabilite prin Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, la art. 13, litera b, f şi h şi la art. 16. Angajatorul nu poate respecta nici art. 17, respectiv asigurarea accesului la evaluarea riscului pentru lucrătorii desemnaţi sau reprezentanţii lucrătorilor, nici art. 20 privind instruirea lucrătorilor, având în vedere că instruirea trebuie adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor riscuri noi, tematicile de instruire şi instrucţiunile trebuie să facă referire la riscurile legate de securitatea şi sănătatea în muncă, pe durata desfăşurării activităţilor. Este important să respecţi legea, dar aşa cum spuneam pentru angajator este şi mai important să-şi poată stabili măsurile care se impun în vederea eliminării, şi dacă nu este posibil, a combaterii riscurilor astfel încât acestea să rămână la un nivel acceptabil.

Un instrument managerial pentru a controla riscurile înainte ca ele să se manifeste şi pentru a fundamenta un stil managerial de securitate şi sănătate în muncă pro activ (înainte de producerea evenimentului), este evaluarea de risc. Evaluarea de risc oferă instrumentul pentru stabilirea stării iniţiale de la care se porneşte ciclul de implementare a managementului de securitate şi sănătate în muncă sau pentru verificarea pe parcurs a modului de funcţionare şi eficienţei unui sistem de management de securitate şi sănătate în muncă, în cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, evaluarea riscurilor profesionale este o obligaţie a angajatorilor, cerută de directivele europene transpuse în legislaţia naţională.

Asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor, în toate aspectele referitoare la muncă, este obligaţia legală şi morală a angajatorului şi constituie un câştig de ambele părţi, angajatori şi lucrători în conformitate cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 care transpune Directiva Cadru Europeană 89/391/CEE.

Conform prevederilor legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, toţi angajatorii trebuie să evalueze riscurile în mod periodic, ceea ce implică prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 referitor la evaluarea riscurilor:

art. 7, alin. (4), lit a): Angajatorul are obligaţia:

a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă;" şi respectiv art. 12, alin. (1) Angajatorul are următoarele obligaţii:

a) să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;"

Evaluarea riscurilor profesionale reprezintă etapa iniţială în procesul de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale şi de creare a unui mediu de muncă sigur şi sănătos. Această evaluare nu este un exerciţiu unic, ci trebuie controlată şi revizuită periodic şi ori de câte ori se modifică condiţiile de muncă ale lucrătorilor.

Evaluarea riscurilor profesionale este un instrument ce demonstrează aplicarea principiilor de prevenire la nivelul firmei. Aceasta înseamnă că orice firmă trebuie să anticipeze pericolele care pot genera accidente de muncă sau boli profesionale, în loc să reacţioneze după ce astfel de evenimente au avut loc. O etapă esenţială pentru a implementa o abordare responsabilă în domeniul securităţii şi sănătăţii la locul de muncă este evaluarea riscurilor profesionale.

Scopul principal al evaluării riscurilor profesionale este protejarea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor. Evaluarea riscurilor ajută la diminuarea posibilităţii de vătămare a lucrătorilor şi de afectare a mediului ca urmare a activităţilor legate de muncă. Evaluarea riscurilor ajută, la menţinerea competitivităţii şi productivităţii întreprinderii/unităţii, devenind vectorul sau factorul de performanţă al acesteia.

Respectarea prevederilor legale privind securitatea şi sănătatea în muncă şi implicit evaluarea riscurilor, aduce beneficii tuturor: Protejează lucrătorii împotriva pericolelor şi riscurilor; Garantează integritatea corporală şi sănătatea pe parcursul întregii vieţi profesionale; Diminuează cheltuielile generate de accidente de muncă şi boli profesionale; Reduce absenteismul şi asigură stabilitatea forţei de muncă; Creşte productivitatea; Asigură competitivitatea pe piaţa unică europeană.